“Sim, soțul meu are o relație extraconjugală. Am nevoie de îndrumările tale.” – este unul din mesajele pe care le-am primit zilele trecute.
Majoritatea ne dorim ca partenerul să ne fie fidel când alegem să intrăm într-o relație… însă, lucrurile nu stau întotdeauna așa cum îți dorești. Dacă trăiești pe aceeași planetă cu mine, e foarte probabil să îți fi dat deja seama de acest lucru.
Când ești înșelat și nu faci parte din categoria de oameni care au decis să aibă relații sexuale libere în afara relației, sufletul ți se sparge în mii de cioburi și tu simți că ai pierdut tot ce aveai.
Începi să îți pierzi interesul în ceea ce făceai, nu mai ești în stare să te ocupi de sarcinile zilnice, viața nu mai are același ritm și aceeași însemnătate, începi să îți pui la îndoială încrederea în tine (dacă ai avut-o vreodată).
Ce este o aventură?
Nu am de gând să trasez limite și să stabilesc în acest articol ce este o aventură. Pentru unii, actul sexual propriu-zis se numește „înșelat” sau că partenerul are o aventură; pentru alții, un sărut cu altă persoană sau schimbul de SMS-uri cu mesaje de dragoste, zâmbetele, ieșitul la o cină sau plimbatul sub cerul înstelat înseamnă „a fi fost înșelat”.
Nu am să răspund la aceste argumente deoarece, în final, ceea ce contează este ceea ce contează pentru tine și ceea ce ai căzut (sau ai crezut tu că ai căzut) de acord cu partenerul tău.
Indiferent care sunt limitele tale, eu nu am să stabilesc în acest articol cine este victima și cine este „răufăcătorul”. Într-o relație pe care doriți să o reparați, AMÂNDOI aveți partea voastră de responsabilitate, atât asupra trecutului, cât și a prezentului și viitorului.
Nu am să spun cine are și cine nu are dreptate, nu am să spun dacă aventurile sunt „bune” sau „rele”, deoarece ceea ce este EXTRAORDINAR pentru unul dintre parteneri poate fi DEVASTATOR pentru celălalt, atâta timp cât o relație cu un alt partener nu este ceva consimțit de ambele părți.
Nu am să sugerez că este bine să rămâneți împreună! Vă invit doar să analizați opțiunile de a continua sau a renunța la relația voastră și să luați această decizie nu pe baza emoțiilor, deoarece acestea vă pot trăda!
3 Faze ale vindecării
Prima fază: echilibru emoțional
Odată ce se descoperă relația extraconjugală, ambii parteneri se trezesc într-o învălmășeală de emoții contradictorii. Astfel, partenerul înșelat simte pierdere și se consideră o non-valoare, în timp ce partenerul care înșală este confuz cu privire la alegerea partenerului: pe cine să aleg?
A doua fază: decizia de a rămâne și a repara relația sau a renunța la relație
Odată ce controlezi emoțiile, este timpul să începi să te gândești la ceea ce îți dorești și să îți pui întrebări precum: Ce este bine pentru mine? Este partenerul meu ceea ce este bine pentru mine? Mă ajută această relație să cresc și să mă dezvolt?
A treia fază: refacerea relației (în cazul în care ai ales să rămâi) sau refacerea personală, alegerea propriului drum (dacă ai ales să pleci).
Dacă ai ales să rămâi, vei petrece, poate, luni sau chiar ani încercând să refaci încrederea pe care ați pierdut-o.
Este nevoie să învățați și să vă ocupați de următoarele chestiuni: să clarificați ce înseamnă aventura pentru fiecare dintre voi, să te desparți de amant/amantă, să recâștigi încrederea partenerului (valabil pentru cel care a înșelat) sau să comunici ce ai nevoie pentru a avea încredere din nou (pentru partenerul înșelat), să învățați să vorbiți astfel încât celălalt să vă asculte și să învățați să ascultați astfel încât celălalt să vorbească, să vă dați seama cum experiențele din trecut vă afectează și să încercați să evitați ca acestea să vă afecteze relația, cum să deveniți intimi din nou, cum să îți ierți partenerul și cum să te ierți pe tine însuți.
Cam lungă lista de mai sus, nu?
Cam aceasta este analiza psihologică a unei aventuri. În acest articol, însă, mă voi concentra pe ceea ce experimentează partenerul înșelat și pe opțiunile pe care le are.
7 efecte psihologice ale aventurii asupra partenerului înșelat
1. Pierderea identiății.
O persoană înșelată are tendința să se îndoiască de ea însăși și începe să își pună întrebări precum: „Dacă tu, partenerul în care am avut încredere, ai făcut asta, atunci cine sunt eu?”
Este posibil ca în trecut să te fi descris ca o persoană care are încredere în propriile forțe, independentă, curajoasă, caldă, stabilă, sociabilă, generoasă, atractivă. Acum experimentezi o grămadă de emoții și convingeri negative despre tine precum: gelozia, furia, răzbunarea, pierderea controlului, amărăciunea, teama, singurătatea, stări de slăbiciune fizică, amețeli, te simți urâtă, neînțeleasă, respingătoare.
Adevărul este că aventura partenerului este acțiunea și decizia lui și nu are de-a face cu capacitățile tale. Aventura partenerului tău spune ceva despre el, nu despre tine. Tu ești aceeași persoană ca și înainte de aventură. Ai aceleași calități și aceleași defecte. Dacă cineva decide că nu îi place o anumită persoană, are libertatea să plece, însă asta nu înseamnă că tu ești lipsită de valoare.
Îți dai seama că ai făcut greșeli în trecut? Da, cu toții facem. Însă, asta nu face ca tu să fii vinovată de aventura partenerului. Da, ești responsabilă de greșelile tale, însă decizia de a înșela îi aparține în totalitate.
2. Pierderea sentimentului de a fi „specială”, „cea aleasă”.
Dacă ai fost într-o relație în care ai considerat că ești unică, că ești diferită de toți ceilalți și că ai fost aleasă, acum ești tentată să pui la îndoială acest fapt. Vei începe să te îndoiești că relația voastră a fost sinceră, că tu ai însemnat ceva pentru el.
Nu confunda lucrurile: aventura nu șterge momentele plăcute care au existat între voi (dacă au existat). Nu cădea în capcana de a spune că nu au existat lucruri/momente care v-au unit, v-au împlinit și v-au făcut fericiți.
Când ești tentată să te simți lipsită de valoare, amintește-ți că nu poți avea încredere în emoțiile puternice pe care le simți acum. Ceea ce simți acum este înșelător! Emoțiile vor trece și vei începe să gândești mai limpede.
3. Pierderea respectului de sine și încercarea de a-ți recâștiga partenerul: „voi face orice pentru tine”.
O altă tentație a persoanei care a fost înșelată este de a face tot ce-i stă în putință pentru a-și recâștiga partenerul. În acest proces, persoana uită de nevoile proprii, se concentrează pe cele ale partenerului și, de multe ori, își calcă propriile principii făcând fapte disperate: cheltuieli inutile și exagerate pentru a arăta mai bine decât amanta, compromisuri față de propriile valori (accepți lucruri pe care înainte nu le acceptai în ce privește stilul de viață, sexualitatea, creșterea copiilor etc.).
Este momentul să știi că nu ai renunțat la valorile tale, însă starea ta emoțională prezentă îți afectează capacitatea de a lua decizii în conformitate cu acestea.
Nu te speria! Nu ai înnebunit! Majoritatea oamenilor în aceeași situație reacționează la fel! Asta nu înseamnă să nu iei măsuri și să nu încerci să te adaptezi emoțional!
4. Frustrarea că nu ți-ai dat seama mai repede.
Majoritatea își dau seama că au existat semne și că au refuzat să vadă faptul că partenerul are o aventură pentru că nu vroiau să se confrunte cu situația. Simplul fapt că nu vrem ca partenerul să aibă o aventură, nu înseamnă că acesta nu are. Realitatea e așa cum e!
Am văzut mulți oameni care justificau fapte evidente ale partenerului doar pentru a se proteja pe ei înșiși. Am văzut oameni care puneau la îndoială ce vedeau cu propriii ochi și acceptau niște explicații puerile de genul „Ceea ce vezi nu e ce pare. Suntem doar prieteni.”
Nu ajută la nimic să te blamezi. Adaptarea creierului la realitate este progresivă și depinde de mai mulți factori.
În general, cu cât te aștepți mai puțin, cu atât te loveste mai tare. Din acest motiv e bine să cultivi o gândire de tipul: „orice e posibil. Fac tot ce ține de mine să iasă bine, însă dacă iese rău, am să mă adaptez și merg mai departe.”
Ai făcut ce ai considerat optim la acel moment. Acum e timpul să ai grijă de tine și să alegi bine drumul pe care vrei să mergi.
5. Pierderea controlului asupra minții și corpului: „Cum mă opresc? Cum îmi opresc gândurile? Cum îmi opresc comportamentele?”
Cu cât încerci să despici firul în patru și să afli și să dai sens la ceea ce s-a întâmplat, atât gândurile tale cât și comportamentele îți vor scăpa de sub control.
Vei avea tendința să devii obsesivă, să cauți minciunile partenerului, să ceri detalii despre aventură (când te-ai întâlnit, cum era, cum arăta, în ce poziții ați făcut sex, de câte ori v-ați întâlnit, cum te-ai simțit cu ea, etc.), să citești sms-urile, să ceri facturi detaliate la abonamentele de telefon, să spargi conturile de mail, să întrebi prietenii ce făceau în ziua X când partenerul tău purta cămașa Y, etc.
Este posibil să începi să muncești mai mult, să tragi de tine să faci o grămadă de lucruri pentru a depăși starea de anxietate pe care o ai. Unele persoane încep să aibă relații sexuale neprotejate cu alți parteneri sau amenință că își fac rău. Aceste comportamente te rănesc pe tine, nu pe partenerul care te-a înșelat! Altele se axează pe dietă și sport excesiv având impresia că vor avea astfel mai mult control asupra propriilor vieți.
Un alt tip de comportament este acela de a căuta sprijinul persoanelor care crezi că-l pot influența pe partenerul tău în favoarea ta (prieteni, membri ai familiei). Acest comportament nu este decât o întreținere a propriei iluzii că mai sunteți încă împreună.
Un alt simptom extrem de important atunci când îți pierzi încrederea este că începi să interpretezi orice. Dacă iese din casă ai impresia că merge să se vadă cu ea/el.
Dacă-i sună telefonul sau primește un sms, ești sigură că este de la amanta/amant. Dacă întârzie, ești convinsă că e cu el/ea. Este important în această fază să îți dai seama că creierul tău îți trimite mesaje de avertizare și că multe din ele nu sunt reale. Așa că, nu acționa dacă nu ești sigură că ceea ce crezi este conform cu realitatea. Întrebarea care te ajută este următoarea: există și alta explicație pentru ceea ce cred? Se poate să fie și altfel?
Vei trece prin momente în care nu vei vrea să-l mai vezi în fața ochilor pentru că în câteva clipe să crezi că nu poți trăi fără el și să-l implori să te ia în brațe și să nu te părăsească. Niciunul din aceste comportamente nu îți vor aduce liniștea! Este adevărat, în această situație este extrem de dificil să îți controlezi gândurile, mai ales dacă nu ești antrenată în acest sens. Nu înseamnă să nu încerci!
Cel mai bun lucru la acest moment, dacă nu știi cum să îți controlezi gândurile, este să nu acționezi pe baza lor. Începe să nu ceri detalii! Începe să nu cauți explicații! Acceptă că creierul îți joacă feste și că, cu timpul, te vei simți mai bine. Oprește-te din a-ți face și mai mult rău!
Când aceste gânduri preiau din nou controlul, scrie-le într-un jurnal, vorbește cu o persoană apropiată, însă nu acționa pe baza lor.
6. Viața nu mai are sens pentru mine.
Este foarte posibil ca înainte de aventură să fi considerat că viața ta are un sens, că știi încotro te îndrepți și ce îți dorești de la viață, iar acum ai impresia că viața e nedreaptă și că de fapt nu deții controlul asupra a ceea ce se întâmplă în viața ta.
Viața nu e nedreaptă! E așa cum e! Tu ai avut o concepție irealistă despre cum funcționează lucrurile și ai crezut că ție nu ți se poate întâmpla așa ceva! Da, ți s-a întâmplat, însă viața continuă și depinde de tine ce faci de aici înainte!
Fă-ți o listă cu lucrurile pe care vrei să le faci pentru tine. Apucă-te de sport, începe să faci singură sau cu alții lucrurile pe care le făceai cu partenerul. Mergi înainte!
Barierele de care te legi acum sunt mentale! Tu ai putut și poți singură. Partenerul a fost doar motivația ta. Caută motivația în interiorul tău!
7. Pierderea legăturii cu ceilalți.
Este posibil să te îndepărtezi de ceilalți crezând că aceștia au o părere proastă despre tine din cauza celor ce s-au întâmplat. E bine să iei în calcul că ceilalți nu știu ce să facă și ce să spună și aleg, de cele mai multe ori, să evite subiectul. Este bine să încerci să cauți câțiva prieteni cu care poți vorbi (unul, doi, nu cu toți). Este greu de spus ce e bine și ce nu e bine în situația asta să vorbești și cu cine.
Da, vor fi unii care vor râde de tine. Și ce dacă? Poți merge mai departe. Viața ta nu depinde de ei! Oamenii râd și din alte motive și râd de oricine! Însă, majoritatea prietenilor tăi vor fi înțelegători cu tine. Asta nu înseamnă să-i zapăcești pe toți cu telefoanele când te simți rău!
Cert e că, dacă vezi că te îndepărtezi de oameni, este în regulă să iei măsuri. Caută pe cineva în care ai încredere și începe să vorbești. Nu te plânge. Vorbește ca să te clarifici, să cauți soluții. Dacă vezi că ai ales greșit, caută pe altcineva.
Dacă ești în relații bune cu părinții tăi, vorbește cu ei. Dacă ai o prietenă discretă, cere-i să te ajute. Spune-i că nu vrei să o obosești, doar să vorbești câteodată. Caută un forum online cu persoane care se află în aceeași situație. Caută cărți și citește ca să înțelegi procesul prin care treci!
Dacă nu te descurci, caută un specialist. Dacă vezi că specialistul nu te ajută prin serviciile sale, schimbă-l! În toată această ecuație, tu ești prioritatea!
Emoțiile cu care te vei confrunta:
Furia: Vei fi înclinată să-l acuzi, să-l ameninți, să îți dorești să-l strângi de gât. Îi vei reproșa și vei urla la el întrebându-l cum a fost în stare să îți facă ție una ca asta. Vei dori să vorbești cu o grămadă de oameni să le arăți cât de nesimțit e, să-l faci de râs la serviciu, în familie etc. NU O FACE!
El nu ți-a făcut ție ceva! Și-a făcut lui. Și, poate e o alegere bună pentru el. Atunci, dacă îl iubești cu adevărat, de ce să nu te bucuri pentru el?
În plus, după o criză din asta de plâns și urlat de furie, este foarte probabil să te apuce regretele și să începi să plângi și să implori. Dacă vrei să repari relația, este bine să știi că, dacă nu reușești să controlezi aceste stări, acestea sunt cele care vor distruge și mai mult încrederea dintre voi.
Depresia: Te vei simți lipsită de valoare, vei avea tendința să te compari cu cealaltă, să crezi că tu nu valorezi nimic și nu meriți nimic. Vei plânge cu ușurință și vei căuta cu disperare orice situație în care să fii aprobată sau să ți se dea de înțeles că ești apreciată.
ATENȚIE: s-ar putea să faci compromisuri și să îți pierzi demnitatea. Nicio relație nu merită pierderea demnității. Emoțiile vor trece, îți vei reveni. Nu vor fi acolo mereu. Peste ceva timp vei fi mai bine. Important e să rămâi pe linia de plutire azi!
Vinovatia: Îți va fi teamă.Nu vei putea identifica temerile tale, însă e ok să te întrebi de ce anume ți-e teamă. Cel mai adesea, persoanelor înșelate le este frică de viitor, de a avea alte relații, de a face singure lucruri care le făceați împreună, de cum îți vei crește singură copilul, de cu ce te vei întreține, dacă se mai vede cu cealaltă etc.
Alege să nu acționezi pe baza fricii. Știu! E greu! Însă frica te va trage în spate și te va face să faci lucruri pe care le vei regreta. Alege să trăiești fiecare zi cât mai liniștită și fără teamă. Lasă lucrurile care nu depind de tine să se întâmple și acceptă-le, mergi mai departe.
REZUMAT:
Când ești înșelat, treci printr-un carusel emoțional și experimentezi emoții precum furia, vina, depresia, teama. Nu ești anormal!
Este important să nu iei decizii în momentele în care te simți rău și să înveți să treci peste ele cu cât mai puține daune!
Cea mai importantă prioritate acum ești tu. Nu te centra pe aventura partenerului și nu căuta detalii mai mult decât e necesar să te ajute să iei o decizie.
Centrează-te pe tine! Nu te pierde pe tine!
Fă-ți planuri pentru tine și pentru viața ta. Ulterior vei vedea dacă vrei ca în aceste planuri să fie inclus și partenerul. Nu îți face planuri de viață în funcție de partener.
Cu drag,
Un comentariu
Soțul are 67 de ani,iar eu 60 , suntem căsătoriți de 43 de ani,avem 3 fii,Mi a fost infidel de la început căsnicie,fapt care mi a confirmat sora mea cu care a avut o relație de sex,din motive că nu am alt sprijin și au venit copii am hotărît să rămân cu el ,mă tratat tot timpul că pe o menajeră,nu ma ajutat la treb gospodărești locuind aproape de socri ,l a învățat să nu mă ajute,am fost umilită și folosită la treburile gospodărești ale socrilor,am tras sa am familiei,apoi mama mea mi a dat apartamentul l am vindut și am luat o pe mama in spatiu ,care ea nu avea voie să stea la masă cu noi ,a chinuit o și a încercat să abuzeze de ea după 13 ani a decedat facind AVC ,am rămas la pensie amândoi și el lucrează că paznic unde are conditi că acasă fără controale ,lucrează 24 cu72 Am aflat că duce tot felul de femei pe care le plătește,iar cu mine se poartă rece,îmi reproșează că îmi plac plimbările în excursie care le facem împreună bineînțeles, și nu stringem ban pe ban,mă deranjează că el face tot ce poftește iar eu am interdicții,i-am găsit în portbagaj ascuns plicuri ptr potență,bani ascunși, acum ne tot certăm,copii fiind căsătoriți nu știu,dați mi un sfat