11/12/2019

Cand profesorul face bullying – cadrul legal

Cand-profesorul-face-bullying-cadrul-legal

Strigatul la elevi, umilirea in fata clasei, compararea, prezicerea unui viitor de ratat al elevului, depunctarea, scoaterea la raspuns pentru ca a vorbit cu colegul, test pentru toata clasa pentru ca s-a enervat, amenintarea cu nota scazuta la purtare, cu corijenta sau cu test, vi se par cunoscute?

Daca da, e bine sa stiti ca legea prevede sancțiuni pentru cadrele didactice si pentru personalul auxiliar (da, asta inseamna chiar si pentru portar sau femeie de serviciu) in cazul in care acestia lovesc, jignesc, nedreptatesc sau ameninta elevii. Cadrul legislativ care ajuta elevul si parintele

Articole din Codul Penal

Purtarea abuziva

Art. 296 (C.p) (1) Intrebuintarea de expresii jignitoare fata de o persoana de catre cel aflat in exercitarea atributiilor de serviciu se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda.

(2) Amenintarea ori lovirea sau alte violente savarsite in conditiile alin. (1) se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite speciale se majoreaza cu o treime.

Amenintarea

Art. 206. (1) Fapta de a ameninta o persoana cu savarsirea unei infractiuni sau a unei fapte pagubitoare indreptate impotriva sa ori a altei persoane, daca este de natura sa ii produca o stare de temere, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda, fara ca pedeapsa aplicata sa poata depasi sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea care a format obiectul amenintarii.

Abuzul in serviciu

Art. 297. (1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.

(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, ingradeste exercitarea unui drept al unei persoane ori creeaza pentru aceasta o situatie de inferioritate pe temei de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, orientare sexuala, apartenenta politica, avere, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA.

Relele tratamente aplicate minorului

Art. 197: Punerea in primejdie grava, prin masuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltarii fizice, intelectuale sau morale a minorului, de catre parinti sau de orice persoana in grija careia se afla minorul, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Legea 272/2003 – cu –privire la protectia si drepturile copilului

Art. 52.

(2) În cadrul procesului instructiv-educativ, copilul are dreptul de a fi tratat cu respect de către cadrele didactice, personalul didactic auxiliar şi cel administrativ şi de a fi informat asupra drepturilor sale, precum şi asupra modalităţilor de exercitare a acestora. Pedepsele corporale sau alte tratamente degradante în cadrul procesului instructiv-educativ sunt interzise. (3) Copilul, personal şi, după caz, reprezentat sau asistat de reprezentantul său legal, are dreptul de a contesta modalităţile şi rezultatele evaluării şi de a se adresa în acest sens conducerii unităţii de învăţământ, în condiţiile legii

ART. 89

(1) Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva abuzului, neglijării, exploatării, traficului, migraţiei ilegale, răpirii, violenţei, pornografiei prin internet, precum şi a oricăror forme de violenţă, indiferent de mediul în care acesta se află: familie, instituţii de învăţământ, medicale, de protecţie, medii de cercetare a infracţiunilor şi de reabilitare/detenţie, internet, mass-media, locuri de muncă, medii sportive, comunitate etc.

(2) Orice persoană fizică sau juridică, precum şi copilul pot sesiza direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului din judeţul/sectorul de domiciliu să ia măsurile corespunzătoare pentru a-l proteja împotriva oricăror forme de violenţă, inclusiv violenţă sexuală, vătămare sau de abuz fizic sau mental, de rele tratamente sau de exploatare, de abandon sau neglijenţă.

(3) Angajaţii instituţiilor publice sau private care, prin natura profesiei, intră în contact cu copilul şi au suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz, neglijare sau rele tratamente au obligaţia de a sesiza de urgenţă direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului.

Protecţia copilului împotriva abuzului sau neglijenţei

ART. 94

(1) Prin abuz asupra copilului se înţelege orice acţiune voluntară a unei persoane care se află într-o relaţie de răspundere, încredere sau de autoritate faţă de acesta, prin care sunt periclitate viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului, şi se clasifică drept abuz fizic, emoţional, psihologic, sexual şi economic.

(2) Prin neglijarea copilului se înţelege omisiunea, voluntară sau involuntară, a unei persoane care are responsabilitatea creşterii, îngrijirii sau educării copilului de a lua orice măsură pe care o presupune îndeplinirea acestei responsabilităţi, care pune în pericol viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului şi poate îmbrăca mai multe forme: alimentară, vestimentară, neglijarea igienei, neglijarea medicală, neglijarea educaţională, neglijarea emoţională sau părăsirea copilului/abandonul de familie, care reprezintă cea mai gravă formă de neglijare.

ART. 95

Sunt interzise săvârşirea oricărui act de violenţă, precum şi privarea copilului de drepturile sale de natură să pună în pericol viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului, atât în familie, cât şi în instituţiile care asigură protecţia, îngrijirea şi educarea copiilor, în unităţi sanitare, unităţi de învăţământ, precum şi în orice altă instituţie publică sau privată care furnizează servicii sau desfăşoară activităţi cu copii.

ART. 96

(1) Orice persoană care, prin natura profesiei sau ocupaţiei sale, lucrează direct cu un copil şi are suspiciuni în legătură cu existenţa unei situaţii de abuz sau de neglijare a acestuia este obligată să sesizeze serviciul public de asistenţă socială sau direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în a cărei rază teritorială a fost identificat cazul respectiv.

(2) Pentru semnalarea cazurilor de abuz sau de neglijare a copilului, la nivelul fiecărei direcţii generale de asistenţă socială şi protecţia copilului se înfiinţează obligatoriu telefonul copilului, al cărui număr va fi adus la cunoştinţa publicului. Daca conducerea scolii ignora faptele care intrunesc elementele unei infractiuni, atunci cadrele didactice se fac vinovate de comiterea infractiunii de Omisiune a sesizarii (art. 267), constand in fapta functionarului public de a omite sesizarea organelor de urmarire penala cu privire la fapta prevazuta de legea penala in legatura cu serviciul in cadrul careia isi indeplineste sarcinile de care a luat la cunostinta.

Probe necesare pentru a dovedi abuzul

Pentru dovedirea faptelor de abuz, se pot folosi urmatoarelor mijloace de proba:

– declaratia copilului, indiferent de varsta acestuia (daca a implinit 10 ani, ascultarea copilului este obligatorie in toate cauzele administrative sau penale conform art. 264 Cod Procedura Civila)

– efectuarea unui raport psihologic pentru a evalua cat de puternic a fost copilul marcat de atitudinea si masurile cadrului didactic, daca i-a fost pusa in pericol dezvoltarea psihologica si fizica etc. Raportul poate fi intocmit de reprezentanti ai autoritatii tutelare, dar si de psihologi ai ONG-urilor din servicii acreditate

– orice proba video, audio, email, postare pe retelele de socializare, declaratiile celorlati copii, ale parintilor ori ale altor cadre didactice sau personalului auxiliar din scoala

Ce poate face parintele sau elevul cand este umilit, nedreptatit sau amenintat de profesori?

Copilul sau parintele (sau reprezentatul legal) are dreptul de a se adresa directiunii scolii, Inspectoratului Scolar Judetean, Ministerului Educatiei, tribunalului.

Pasi de urmat:

  1. Discuta calm cu profesorul. Pune intrebari. Spune-I ca ai venit sa-I ceri sfatul deoarece stii ca are multa experienta si bunavointa. Exemplu de inceput de discutie: Buna ziua. Am venit sa discut cu dvs. despre copilul meu. Va multumesc mult ca v-ati facut timp. Apreciez la dvs. si imi place ca _____ (mentioneaza o calitate a profesorului. E nevoie sa fii pregatit. Multumescul si aprecierile au darul sa il linisteasca si sa colaboreze). As vrea sa ma ajutati sa gasim cea mai buna solutie pentru situatia lui. Imi puteti spune mai exact ce credeti dvs. ca ar fi bine sa face sau cum sa procedam?

Ai grija sa nu ataci, sa nu te enervezi, sa nu acuzi. Daca incepe el sa acuze elevul, asculta-l si repeat intrebarea: Va rog sa-mi spuneti ce credeti ca se poate face?

  1. Revino pe site si descarca GHIDUL pentru profesori – Cum sa cultive inteligenta emotionala la clasa si trimite-l profesorului cu textulul: “Va multumesc ca v-ati facut timp pentru noi. Multumim, de asemenea, pentru sfaturile oferite. Am gasit ceva interesant pentru elevi si profesori. Credeti ca ar ajuta in cazul copilului meu si al intregii clase? Va multumesc mult si va doresc spor si putere in tot ce faceti.”
  2. Daca comportamentul profesorului continua, du-te la scoala si vorbeste direct cu el: “Buna ziua. Va multumesc mult ca m-ati primit din nou. Am venit sa discutam despre o situatie si mi-ar prinde bine feedback-ul dvs. Copilul meu e crescut acasa intr-o atmosfera linistita in care ne concentram pe rezolvare de probleme. De exemplu, daca greseste, noi ii spunem ca este in regula, nu il certam si il punem sa caute solutii. Am observat ca daca este certat, nu se mai poate concentra. Ati putea proceda, la fel, la clasa? Sunt sigura ca sunt mai multi elevi sensibili in aceasi situatie? Va multumesc mult.
  3. Daca comportamentul persista, descarca de AICI sesizarea si trimite-o la: Directiunea Scolii, Inspectoratul Scolar Judetean si la Ministerul Educatiei. La acest moment, toate cadrele didactice sunt angajate de Minister si scoala nu poate aplica nicio sanctiune.

Daca trimiti doar la ISJ, acesta va trimite sesizarea la scoala si, eventual, va veni un inspector sau o comisie in control unde va fi cuvantul tau impotriva cuvantului profesorului. De obicei, nimic nu se intampla decat ca copilul este ironizat subtil si izolat.

De aceea, este vital sa ai dovezi: inregistrari ale comportamentului, mai multi elevi si parinti care semneaza sesizarea. Nu te baza pe parinti, desi e ok sa incerci.

Fiecare se fereste, de teama ca copilul lui sa nu sufere. Problema e ca desi abuzul este facut asupra unui copil si ceilalti sunt afectati. Cei care au fost martori, stau cu frica in san ca ei sunt urmatorii si ca li se poate intampla si lor ce s-a intamplat celorlalti copii.

  1. Daca ai curaj, cel mai rapid se face ceva daca este implicata mass-media. Da: radio, tv, ziare, facebook (nu ajuta ca postezi doar la tine pe wall sau in grupul de parinti).
  2. Daca exista indicii ca gravitatea (in intensitate si perseverenta) tratamentului degradant ori umilitor exercitat asupra copilului este de natura penala, atunci parintele/reprezentantul legal/orice alta persoana care are cunostinta de aceasta fapta poate face plangere penala impotriva cadrului didactic respectiv.

Din punctual meu de vedere, profesorii vor incepe sa fie mai umani in momentul in care se ajunge la o masa critica. Exista profesori in sistem care inteleg aceste lucruri, insa sunt putini. Solutia este ca noi parintii sa creem un precedent si sa existe macar 10 profesori sanctionati/dati afara pentru bullying asupra elevului. Pe urma, ceilalti vor fi mai usor de ghidat si vor incepe sa inteleaga.

Cand sa iei pozitie si sa urmezi pasii de mai sus si cand NU

  1. Protejeaza-ti copilul sub orice forma. In majoritatea cazurile, situatia se inrautateste in atitudinea lor. Daca nu faci nimic e rau, daca faci ceva e si mai rau. Intreaba-l daca e de accord sa faceti ceva pentru schimbare. Invata-l sa aiba incredere in el, pune-l sa-si repete codurile mentale (vezi pe site) si spune-i ca el nu e ceea ce spune proful despre el si ca asta e doar o etapa in viata lui.
  2. Mergi inainte daca stii ca vrei sa stopezi atitudinea si nu doar ca te-ai enervate. E nevoie de nervi de fier pentru asa ceva.
  3. Muta-ti copilul si continua cu sesizarea – e calea cea mai comoda pentru copil
  4. Alege sa-ti “strecori copilul prin sistem” daca alegeti calea prin care nu faceti sesizare. E ok. Copilul tau e cel mai important.

Alege calea care il ajuta cel mai mult. In cazul in care alegi soluatia asta, e nevoie sa compensezi acasa ceea ce se intampla la scoala. Trimite-l intr-o tabara “Pasaport pentru Succes Fundamente” si va intra, si el si tu, intr-o comunitate in care crestem o generatie care are incredere in sine.

 

Photo by Dee @ Copper and Wild on Unsplash

Share this post:
Facebook
Twitter
LinkedIn
WhatsApp

Discover more articles